Mihai Viteazu (Alsófelsőszentmihály)

Aşezată la poalele Munţilor Apuseni, de-a lungul Văii Arieşului, în zona de contact a Munţilor Trascăului cu Podişul Transilvaniei, comuna Mihai Viteazu beneficiază de o configuraţie de relief de o mare frumuseţe. Comuna este străbătută de drumul naţional DN 75, o importantă arteră de circulaţie care asigură legătura  cu munţii Apuseni, urmând configuraţia râului Arieş până aproape de izvorul acestuia şi traversând munţii spre judeţele din vestul ţării.

Comuna Mihai Viteazu se învecinează la est cu municipiul Turda, la sud cu comunele Moldoveneşti şi Călăraşi, la vest cu comuna Petreşti şi rezervaţia naturală Cheile Turzii, Cheia şi Corneşti. Suprafaţa totală este de  47,53 km² (4753 ha).

După Orbán Balázs, prima menţionare a localităţii datează din 1170 cu numele de Zent-Mihelfalwa, cu prilejul  unei hotărnicii. Tot el precizează, că în anul 1241 satul a fost complet distrus de tătari. Denumirea localităţii apare din nou într-un document ce se referă la înfiinţarea scaunului Arieş în registrul de dijme papale 1332–1335.

Biserica unitariană s-a construit în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Însemnările din 1788 o  pomenesc ca şi o construcţie existentă. Odată cu creşterea numărului enoriaşilor, la începutul anilor 1800, pe partea turlei, clădirea bisericii a fost prelungită. Turla a fost construită între anii 1816-1819.

Potrivit datelor evidenţiate în statisticile întocmite pentru anul 2002, pe raza comunei (cele trei sate)  trăiesc 5749 locuitori din care: 4094 români (71,21%), 1575 maghiari (27,39%), 75 romi (1,30%) şi 1 ucrainean (0,01%). Localnicii români aparţin religiei ortodoxe, maghiarii se împart între religiile  reformate, unitariene şi romano-catolice.

Comunitatea se mândreşte cu Corul Mixt din Mihai Viteazu, ale cărei rădăcini se întind până în secolul al XIX-lea. În iulie 1990 se reînfiinţează, având 58 de membri. În ultimii 15 ani corul a reprezentat comunitatea de 157 ori la diferite spectacole din ţară şi străinătate.

Având terenuri agricole de o clasă superioară, orientarea, specificitatea localităţilor comunei este preponderent cea agricolă. Marea majoritate a populaţiei se ocupă cu legumicultură, aceasta fiind  cea mai importantă sursă de venit şi în zilele noastre.

Un alt aspect, ce face ca această comună să se dezvolte sub toate aspectele, este legat de apropierea  municipiului Turda (5 km) şi Cluj Napoca (35 km). Locuitorii comunei îşi valorifică marfa pe pieţele şi târgurile acestor municipii. Vânzătorii se confruntă tot mai des cu problemele aprovizionării, transportării mărfii, iar din această cauză, pentru uşurarea acestor greutăţi s-a înfiinţat în comună „Aranyoskert” S.A., cu 141 membri fondatori din 12 localităţi învecinate.

Pe raza comunei există zăcăminte minerale (cariere de gips, balastiere de nisip şi pietriş), iar miile de turişti care vin an de an să viziteze frumuseţile rezervaţiei naturale Cheile Turzii, dovedesc că această comună are cu ce să se mândrească şi pe plan turistic.